Acasa » Catalog » FREE STORIES »

Lei
0.00

Cazonă

Cazonă
de Ana-Veronica Mircea

Povestire reprodusă prin amabilitatea Revistei CSF!

Amiază. Soare – de nu te poţi uita! Vânt – de mult i s-a uitat numele!
Cazarmă tip avanpost, semi-îngropată, şuie, pătrăţoasă, galben citron (culoare de camuflaj aleasă, în unanimitate, prin vot secret, în şedinţa de sindicat a Statului Major), uşa vraişte, cinci ferestre lipsă, şapte sparte.
Curte doi pe doi (hectometri), cheală – numai cruciş; curmeziş există două pâlcuri a opt până la zece astalieri (arbuşti fructiferi, cât un stat de plop, producând fructe cărnoase – gen piept de curcă bătrână, congruente, în diametru, ca un craniu de oligofren preşcolar).
În uşă, locotenent Rimbos: homo-sapiens-sapiens, 175 cm x 99,724 kg, chelie asudată, ochi încercănaţi, mustaţă cănită, pe oală, doi canini lipsă, trei incisivi ciobiţi, burtă în consolă.
În curte, alien cu mătură (băştinaş încorporat prin schimb de experienţă): biped, 132 cm x 40,642 kg, craniu turtit dorsoventral, urechi flasce, ochi urduroşi, cioc lătăreţ, coadă aninată de centura regulamentară, picioare până-n gât.
RIMBOS (fluieră la două degete, pe urmă zbiară răguşit): Ia fă-te-ncoa’, soldat!
ALIEN (vine în pas alergător, cu mătura în cumpănire, salută respectuos, adică Rimbos aşa crede, înţepeneşte în poziţie de drepţi, cu mătura la picior, şi turuie – cca. 5 silabe/secundă): Dom’ lent’, per’ s’ rap’tez: s’t s’dat Clich-blich-clich, m’m pr’z’t l’ ord’n d’v’astr’!
RIMBOS: Cine dracu’ ţi-a pus, bă, mătura-n gheara aia bleagă? Nu vezi c-ai sculat prafu’? Zvârle „unealta” până nu ţi-o rup după ceafă!
ALIEN (speriat, adică Rimbos aşa crede, culcă pios mătura în praful lat de-o palmă): Dom’ lent’, per’ s’ rap’tez...
RIMBOS: Gura! Să taci când vorbeşti cu superiorii! (Calmându-se şi zâmbind cu bonomie, adică el aşa crede): Măcar să clămpăneşti mai rar din ciocul ăla bont!
ALIEN: Per-mi-te...
RIMBOS (cu spume): Bă, să nu-ţi faci râs de mine! Fuga marş, dispari din ochii mei! (Alien face stânga-mprejur. Rimbos îl înşfacă de umăr.): Ce, vrei s-o ştergi la programu’ de somn? Stai, c-ai altă treabă! Vreau să ştiu câte grade sunt la umbră şi câte sunt la soare!

* * *

Incintă trei pe trei (metri), pereţi jupuiţi, tavan ciuruit, podea cu gâlme, geam consolidat cu nasturi STAS 21397/2584, birou dantelat de gopţi (cari autohtoni).
La birou, Rimbos. Bea suc fermentat de astalier (recolta ’81) şi prizează snuro (excremente deshidratate de sconcs aromat, mutant generaţia VIII). O băştinaşă cu cioc boit şi creasta glazurată îi face vânt cu penele din coadă.
În picioare, alien fără mătură. Ţine boneta în mână, expunându-şi creasta boţită, care freamătă. Are privirea focalizată pe Rimbos şi ignoră ostentativ, adică ea aşa crede, ocheadele galeşe aruncate de băştinaşa cu coadă evantai.
ALIEN (cu exces de zel, adică Rimbos aşa crede): Domnule locotenent, permiteţi să raportez!
RIMBOS (îmblânzit, adică alien aşa crede): Vezi, bă, că poţi să ciripeşti omeneşte? Da-i a dracu’ pielea pe tine! Hai, spune, ce-ai rămas aşa?
ALIEN: Să trăiţi, domnule locotenent, la soare nu-i niciun grad (Rimbos dă să facă spume), da’ la umbră sforăie domnul căpitan!...

© Ana-Veronica Mircea, 2018
© Editura Pavcon, 2018

Reproducerea, parţială sau integrală, a textului de faţă fără consimţământul scris al deţinătorilor de copyright este strict interzisă.

_____________
Cartea scriitoarei Ana-Veronica Mircea poate fi citita AICI

Apasă pe butonul ”Mărturii” și lasă-ne impresia ta despre această povestire. Îți mulțumim! :)
Marturii
Categorii
Cautare Rapida
 
Titlu sau Autor
Cautare Avansata
Producatori
Informatii Producator
Pavcon
Pavcon Pagina Producatorului
Alte produse
Share Product
Share via E-Mail
Share on Facebook Share on Twitter
Saga Golia